Rezultate

Ce am realizat în 10 pași

1         2

3         4

5         6

7        8

9         10

1. Cartarea zonelor cu deșeuri la nivelul fiecărei destinații 

  • Am realizat o aplicație de cartare cu ajutorul căreia au fost marcate pe hartă 800 de puncte cu deșeuri în cele 3 destinații pilot și în zona Munților Făgăraș. 
  • În această activitate au fost implicați peste 200 de voluntari care și-au pus la bătaie telefoanele și simțul observației pentru a demonstra că într-adevăr încă există gunoaie în destinațiile de ecoturism. 
  • Voluntarii implicați în activitate au primit tricouri inscripționate cu mesajul „Natura fără plastic, e fantastic!” 

Țara Dornelor

1
puncte de deșeuri
1
voluntari

Zărnești-Piatra Craiului

1
puncte de deșeuri
1
voluntari

Țara Hațegului-Retezat

1
puncte de deșeuri
1
voluntari

Alte zone

1
puncte de deșeuri

2. Interviuri pentru determinarea cauzelor poluării cu plastic 

  • Am întrebat 60 de localnici și 12 primari din destinațiile partenere care este părerea lor despre cum se gestionează deșeurile
  • Am aflat că în cea mai mare parte a localităților există sisteme de colectare selectivă a deșeurilor și că, cu mici excepții, gunoiul este ridicat suficient de des, am aflat că în unele gospodării se face compost, am descoperit modele de bune practici cum ar fi plata gunoiului în funcție de cantitatea produsă și sugestii pentru rezolvarea problemei deșeurilor precum:
    ✔️ informarea și educarea localnicilor,
    ✔️ creșterea numărului de tomberoane și coșuri de gunoi
    ✔️ montarea de camere de supraveghere
    ✔️ aplicarea de amenzi de către organele legii
    ✔️ înființarea de centre de colectare pentru deșeurile din construcții și deșeuri periculoase și altele
  • Discutând cu localnicii ne-am dat seama că ei nu sunt străini de faptul că plasticul este nociv pentru sănătatea noastră și pentru bunăstarea naturii, dar că nu au informații suficiente care să îi ajute să conștientizeze pe deplin gravitatea lucrurilor.

3. Campanii de conștientizare pe plan local 

Pentru fiecare destinație pilot a fost realizat câte un fim cu ton pozitiv, prezentând modele de bune practici ale autorităților locale, companiilor de salubritate, pensiunilor turistice, localnicilor sau inițiative școlare din fiecare destinație.

În social media, am lansat „lepașa”, care și-a propus să stârnească spiritul civic la nivel de comunitate și să inspire prin acțiune. Utilizatorii de Facebook au fost încurajați să posteze imagini sugestive referitoare la modul în care gestionează corect deșeurile și să numească alte 3 persoane care la rândul lor să își prezinte faptele de eco-eroism. 

Au fost publicate două articole în Monitorul de Dorna, și am lansat un spot la radioul local din destinație, cu un mesaj care îndemna la fapte de eco-eroism și care vorbea despre campania pe care o derulam.

Interacțiunea cu comunitățile locale a avut loc și în afara social media, prin prezentările pe care le-am făcut liceenilor din cele trei destinații pilot. Elevii și-au făcut testul de eco-eroi și au putut să afle despre efectele negative ale gunoiului care rămâne în afara spațiilor special amenajate pentru colectare, dar și cum pot face lucruri mărunte, cu un impact semnificativ pentru mediu. La final, fiecare elev a primit câte un pliant cu informații suplimentare. 

Campanii de conștientizare pe plan local:

Exemple de postări:

4. Campanie de curățare prin implicare locală 

Am ieșit la curățenie prin destinațiile Zărnești – Piatra Craiului, Țara Hațegului – Retezat și Țara Dornelor; ni s-au alăturat peste 180 de voluntari inimoși, care și-au rupt din timpul lor pentru a face ca locul unde trăiesc să fie mai primitor și mai sănătos.

5. Planuri de măsuri pentru stoparea si prevenirea poluării cu deșeuri nedegradabile 

Pe baza tuturor activităților derulate în destinațiile pilot, am cumulat o serie de informații și modele de bune practici pe care le-am coagulat în cadrul unor planuri de măsuri ce au fost discutate cu primarii din destinații și înmânate acestora în format fizic.  

6. Campanie de conștientizare la nivel național 

Campania națională a debutat odată cu derularea unei cercetări etnografică, care ne-a ajutat să înțelegem mai bine cine sunt cei care aruncă gunoaie în locurile neamenajate, care este motivația lor și cum putem produce o schimbare în acest comportament, astfel încât să putem crea un conținut adecvat al campaniei propriu-zise. Din cercetarea etnografică am aflat că noi toți manifestăm la un moment dat o formă sau alta de „descotorosire” de gunoi, care ne rămâne întipărită în minte, pentru că este însoțită de sentimentul de vinovăție și că ar fi ideal să înțelegem că gunoiul ne aparține, iar gestionarea lui corectă este o calitate. 

 Am prezentat problema deșeurilor privită din ochii antreprenorilor, ai oamenilor de media și ai autorităților, dar și exemple de bune practici de la noi din țară, în cadrul filmului scurt Grădina Carpaților cu deșeuri din plastic. 

 Ca parte a campaniei de la nivel național, am realizat un clip prin care ne-am propus să atragem atenția asupra anormalității comportamentului de a arunca gunoi pe jos și asupra faptului că faptele rele nu rămân nepedepsite. În centrul atenției a fost Karma, întruchipată de actorul Alex Bogdan, care  ne-a sărit în ajutor pentru a putea înfățișa cât mai bine ce poți păți dacă arunci gunoi pe jos.  Clipul a fost promovat în social media, dar și pe canalele de televiziune ale trusturilor Media Pro și Prima.  

Pentru a face cât mai bine auzit mesajul nostru, suplimentar campaniilor în social media, am participat fizic la toate cele 4 evenimente din cadrul Banff Mountain Film Festival România (Iași, București, Timișoara și Cluj-Napoca), unde am prezentat filmul și unde participanții au putut să vadă expoziția foto realizată de Mihai Moiceanu, care prezintă în antiteză România frumoasă și România urâțită de gunoaie.  

Demersul nostru de a aduce o schimbare în felul în care ne raportăm la deșeuri a avut nevoie de mai multă susținere, fapt pentru care am lansat o petiție adresată Guvernului României, prin care ceream respectarea articolului 35 din Constituția României: Dreptul la un mediu sănătos. Petiția noastră a fost semnată de peste 3.000 de persoane. 

7. Conferință

Am avut o mare bucurie să ne întâlnim și să discutăm cu reprezentanți de seamă ai industriei turismului, ai organizațiilor de mediu, cadre didactice, antreprenori, prieteni vechi și noi, despre problemele de mediu și impactul pe care îl au asupra brandului și produsului turistic. Conferința Grădina Carpaților: de la branding de țară, la nevoia de sustenabilitate a destinațiilor a fost înregistrată și se găsește, integral, pe Youtube.

 În cadrul conferinței a fost semnată de către reprezentanți ai asociațiilor naționale și regionale din turism o scrisoare deschisă către Guvernul României, prin care se solicită măsuri precum:  

  • toleranță ZERO pentru cei care arunca gunoaie în natură, pe șosea, lângă drumuri, la marginea  orașelor și a satelor, 
  • acțiuni concrete și susținute la nivelul fiecărei primării de sortare și colectare  separată a deșeurilor, 
  • sistem de management integrat al deșeurilor accesibil pentru toate comunitățile din România, 
  • lansarea unei campanii de comunicare și educație cu ținte precise atât în rândul tinerilor, cât și al adulților pentru prevenirea și reducerea cantităților de deșeuri produse și aruncate. 

 Tot în cadrul conferinței a fost semnat și un angajament de a susține un demers național de identificare și promovare a măsurilor de sustenabilitate în turism, cât și agrearea unor scheme de evaluare a sustenabilității, având ca termen finele anului 2024. 

 Avem și un articol (poate integrezi link-ul pe undeva): Organizațiile din turism cer Guvernului măsuri pentru o Grădină a Carpaților curată! – Descoperă Eco-România (eco-romania.ro).

8. Advocacy

Scrisoarea deschisă, semnată de reprezentanții asociațiilor de turism prezenți la conferință, a fost trimisă către Guvernul României. Ca urmare a acestui demers, am primit o invitație la dialog din partea unui dintre consilierii primului ministru. În perioada următoare va fi  programată o întâlnire fizică. 

9. Informare și comunicare

De la începutul proiectului am postat de zor articole (24 mai exact)  prin care am vorbit atât despre deșeuri, cât și despre activitatea AER și diverse aspecte ce țin de dezvoltarea ecoturismului în România. 

Am comunicat despre activitatea noastră în presa din România, trimițând câte un comunicat de presă la nivelul fiecărei destinații partenere și 3 comunicate de presă la nivel național, povestind despre campaniile pe care le-am derulat și făcând apel la implicarea cetățenilor. 

Ne-am întâlnit cu stakeholderii de la nivel local (primari, reprezentanți ai societăților de salubritate, reprezentanți ai organizațiilor de mediu și turism, proprietari de afacerii în turism) cu care am discutat despre problemele de mediu generate de deșeuri. 

 10. Dezvoltare organizațională 

 

  • Au fost achiziționate echipamente de birou care îmbunătățesc munca echipei de proiect;
  • Au fost cumpărate articole vestimentare, personalizate cu logo-ul asociației și distribuite membrilor și partenerilor asociației.

Status proiect100%

100%

Obiectivele proiectului

Accesați secțiunea Obiective și Activități pentru mai multe detalii.

Meniu